Speranta exista!

Sa nu va duca titlul acestui articol in eroare, nu am sa vorbesc despre vreo experienta neplacuta, dimpotriva este una extrem de frumoasa, a doua la numar, pe care am avut norocul sa o traiesc in anul 2008.

Prima experienta FRUMOASA, si de NEUITAT se numeste Gradinita particulara "MICUL PRINT", Tg. Neamt, unde ma simt de fiecare data copil!!! Locul de care pur si simplu m-am indragostit! (Laura)

Si sa revin cu picioarele pe pamant, sa nu mai visez :D la "Universul unei copilariei fericite" ;), despre care promit ca o sa scriu oricand cu placere :), am sa va mai spun o data, nu pentru ca nu ati fi inteles, ci doar pentru a face cu adevarat trecerea la "protagonista" (daca imi este permis sa o numesc asa) acestui post care asteapta sa fie dezbatut de ceva vreme.

Pentru tinerii cu dizabilitati din Targu Neamt, speranta exista si chiar asa se si numeste, Fundatia Speranta unde zi de zi se intalnesc zeci de povesti de viata, care impresioneaza si sensibiliaza, insa toate au ceva in comun: durere si suferinta, si totodata putere!




Am cunoscut zeci de oameni incercati de viata, oameni minunati, puternici, dornici sa fie utili si cu o pofta extraordinara sa zambeasca! Tineri care s-au schimbat mult de cand beneficiaza gratuit de toate seviciile pe care fundatia le ofera lor si familiilor acestora.

Sub aripa ocrotitoare a fundatiei se afla astazi un tanar pe care nu am avut inca ocazia sa-l cunosc. Este surdo-mut din nastere si in ciuda acestui handicap astazi este angajat si casatorit. A VRUT, a demostrat ca POATE si A REUSIT!

Alti doi tineri cu epilepsie si probleme neuro-psihice, au reusit sa-si autodepaseasca conditia si sa se faca utili, chiar daca in orice moment li se poate face rau. Nu pot lucra foarte mult, intrucat capacitatea lor de munca nu este la fel de mare ca a unui om normal. Cu toate astea viata li s-a schimbat in bine, datorita Centrului de Integrare si Terapie Ocupationala ( C.I.T.O ).

Iata pe scurt si povestea de viata a lui Andrei. Este un baiat care sufera de sindromul Down. In ciuda problemei de sanatate el este cel responsabil cu veselia de la Fundatia Speranta. Este omul care isi accepta soarta si isi poarta cu stoicism crucea, si desi nu vorbeste foarte mult este suficienta o singura privire in ochi si este imposibil sa nu intelegi ceea ce vrea sa spuna. Andrei are foarte mare nevoie de afectiune, dar stie si ca pentru a o primi, trebui mai intai sa ofere, si uneori imbratiseaza fara sa se gandeasca prea mult, chiar daca vede pe cineva de 30 de ori :)


Fundatia Speranta este singura organizatie de acest gen din regiunea Moldovei care are si un centru pentru incadrarea ulterioara in munca a persoanelor cu dizabilitati. Informarea, consilierea juridica/ psihologica, testarea aptitudinilor de lucru asistenta socio-medicala si terapia ocupationala in cadrul atelierelor de legatorie-birotica, confectii textile si broderie, serigrafie, lumanari decorative si aranjamente diverse. Acestea sunt servicii oferite gratuit pentru persoanele asistate si familiile acestora.

Daca va intrebati daca nu mi-a fost fost mila de toate aceste suflete, am sa raspund cu sinceritate ca mi-am invins cu greu compasiunea si lacrimile, gandindu-ma ca si ei sunt ca si mine.. cine stie, stie ;). M-am convins chiar din prima zi ca toti sunt normali, sunt demni de toata afectiunea din lume si merita toata aprecierea mea!


Deviza fundatiei " Primul lucru important in viata este sa stai pe propriile picioare. In momentul in care ai reusit, gestul urmator este sa-ti intinzi bratele pentru a prinde mana celor din jur." ,ar trebui sa fie deviza multora dintre noi! Mai multe informatii se pot gasi aici si aici