marți, 29 septembrie 2009

Parfumul lui Suskind

parfumul-suskindCartea asta intr-adevara m-a uimit!

M-a uimit desi dupa prima pagina mi-am zis ca nu o sa am puterea sa o termin, dar ce sa vezi? Am terminat-o si parca imi parea rau.

Personajul principal, Jean Baptiste Grenouille, este un copil special sau mai bine spun un copil cu caracteristici aparte! Mai intai scapa cu viata din incercarea propriei lui mame de a scapa de el.

Desi ramane singur si pare al nimanui ,calatoreste mult si isi descopera capacitatea de a recunoste orice mireasma. Asa ajunge sa lucreze cu cei mai cunoscuti oameni din lumea parfumurilor, invata sa combine miresmele si  inventeaza altele. Continuarea pe LumeaCartilor



4 comentarii:

  1. Hm... eu zic ca Grenouille si-a meritat sfarsitul cu varf si indesat. Pentru toate crimele lui, pentru marsavia si perversitatea lui, pentru rautatea care zacea in el... e adevarat ca niciodata n-a primit afectiune de la nimeni, nici macar de la mama sa, si prin urmare nu stia ce insemna afectiunea, insa la comportamentul pe care l-a dezvoltat... autorul l-a pedepsit cum probabil orice cititor l-ar fi pedepsit. Filmul mie mi-a placut mult, desi pastrez si amintirea cartii.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am sa ma uit si la film, curand! Multumesc pentru comment, Tomata.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna, Laura! Regret că am ratat acea întâlnire la care ne invitai, dar poate o sa mai organizezi si altele. Nu am citit cartea pe care o prezinţi aici, dar am văzut filmul, cu acea curiozitate izvorâtă din pasiunea mea pentru... parfum: un gând care cu ani în urmă mă făcea să visez că aş putea eu însămi deveni o... creatoare de parfumuri. Ei bine, am început să vizionez filmul cu acea prejudecată că totul e... roz... Că suferinţa nu are miros morbid. Filmul m-a năucit, m-a obligat să apelez la o anume rezistenţă de a-l vedea pînă la sfârşit. Nu comentez personaje , conjuncturi, ambianţă, dar ideea , metafora filmului nu mi-au dat nici o moleculă de oxigen. Oare ceea ce e frumos, delicat şi util pentru fiinţa noastră, chiar şi acel parfum care rezistă mii de ani, e de fapt o alchimie bazată pe combinaţii otrăvitoare? Oare frumuseţea durabilă a fiinţei umane se clădeşte pe elementul diabolic , parte a personalităţii noastre? Oricum o să citesc şi cartea şi poate atunci voi avea o opinie mai la obiect.

    RăspundețiȘtergere
  4. Filmul tocmai din acest motiv nu am reusit sa-l vizionez pana la sfarsit, deoarece, am considerat ca iti trebuie rezistenta ca sa-l vezi..nu am avut-o, desi am incercat, dar am promis ca, la un moment dat am sa-l vizionez.

    Intalnire pe site-ul respectiv, au loc la fiecare sfarsit de luna, unde se comenteaza cartea pe care am citit-o in luna respectiva! Cu siguranta, voi anunta aici orice noutate legata de acest proiect, care desi nu-mi apartine, il sustin 100%.

    Multumesc pentru comentarii si vizita pe blog!

    RăspundețiȘtergere