Ei pentru mine

Intru moment putin trist, m-am gandit sa vorbesc despre ei, prietenii mei buni, care, desi ii pot numara pe degetele unei maini, sunt langa mine, unii mai aproape, altii mult prea departe, insa toti in sufletul meu! ;)

Ei ma sustin si uneori doar sprijinul pe care-l primesc din partea lor imi da putere sa merg mai departe si sa nu ma las invinsa! Toti sunt langa mine si ma asculta chiar daca si lor le tipa maseaua in gura si nu-si vad capul de probleme! Le au pe ale lor, dar isi fac timp sa-mi spuna " Linisteste-te Laura, totul va fi bine!" :).



Si cum oare as putea rasplati toate aceste suflete minunate despre care vorbesc? Oare cum? Oare exista o rasplata pe masura bunatatii si afectiunii pe care o au pentru mine? Cu siguranta NU EXISTA! Si totusi incerc sa ma revansez pe cat posibil! Tot ceea ce pot sa le ofer este prietenia si sprijinul meu neconditionat! ;). Doar ei pot confirma/ infirma daca reusesc sa ma achit de "datorie" :D

Nu ma simt foarte bine atunci cand stiu ca cineva drag a facut (face) atatea lucruri bune/frumoase pentru mine, iar eu..nu pot sa ajut la randul meu :(. E ciudat de trist si nu pot chiar sa nu fac ceva, orice, oricat de mic si neinsemnat ar fi! Pana la urma nu eu sunt cea care ajut ci Cel de Sus, eu doar pun o vorba buna :) care sper sa-mi fie auzita. Habar nu am cum ar trebui sa fiu acum, asa :( sau asa :).

Chiar daca nu ma vad (foarte) des cu unii. Ma gandesc acum la Andrei (caruia ii promit solemn ca ne revedem curand ;)!), Alina (cu care musai trebuie sa ies la o cafea :P), Andrei Popescu (care cine stiu pe unde-o fi, nu am mai vorbit cu el din noiembrie :(...acolo unde e sper sa-i fie bine!), Carmen (pe care sper sa mai am ocazia sa o vad!), Olivian (la care am ramas datoare :D), asta nu inseamna ca isi pierd statutul de "prieten", nici gand! Ramanem uniti indiferent de distanta ce este intre noi! ;), desi uneori mi-e foarte dor de toti si le simt lipsa groaznic :(.

Trebuie sa recunosc, si o fac fara nici un fel de problema ca cel mai apropiata sufleteste, cei mai dragi imi sunt Catalina si Ionut!!! :). Poate si pentru ca pe ei il cunosc de ani buni! :) Cand mi-e dor de ei, il caut acolo unde stiu ca ii gasesc INTOTDEAUNA! ;) De ei nu ma desparte distanta, ci lipsa de timp :(. Ii iubesc pentru ca imi ofera mereu tot ce au mai bun in ei! Ii apreciez pentru ca mereu invat ceva bun de la cei doi! Nu mint atunci cand spun ca dragii mei prieteni ma cunosc cel mai bine, mai bine chiar si decat ma cunosc eu pe mine :D. VA MULTUMESC DIN SUFLET pentru tot!!!

Ceilalti mai sus mentionati sa nu cumva sa indrazniti sa fiti gelosi :P. Nu aveam de gand sa inchei fara ca inainte sa va multumesc si voua tuturor si fiecaruia in parte pentru prietenia voastra! :)

Ei pentru mine...inseamna ENORM! Ei fara mine ar putea merge mai departe, eu fara ei insa, sunt sigura ca nu as putea!!!