Vizita la Gradinita Micul Print

Ma chinui sa scriu despre vizita la Gradinita Micul Print
de vreo 2 saptamani!!! Uff, timpul asta nu-mi este deloc prieten, si evenimentele au navalit asupra mea ca o furtuna.

Am preferat sa astept sa treaca totul, sa ma linistesc, si abia mai apoi sa ma apuc de impartasit si experienta asta frumoasa.

Fara sa exagerez si cu toata sinceritatea care ma caracterizeaza, intalnirea cu ingerii (2 la numar) si ingerasii (care sunt absolul adorabili) a fost sursa mea de energie, seva care mi-a dat puterea sa fac fata unei saptamani triste (13-19 octombrie).

Odata intrata in Raiul de pe pamant ;), m-am transformat in copil! Vazandu-i, inevitabil am zambit si un gand putin ascuns a fost deodata o dorinta arzatoare: voiam un copil :), nu peste ani, nu oricand, ATUNCI! A fost un sentiment ciudat, care mi-e greu sa-l explic mai clar, poate e chiar imposibil de explicat in cuvinte :).

Nu mai spun ca imi venea sa-i pup si sa-i imbratisez pe toti! Unii au fost curajosi, si mi-au spun cum se numesc :). Am purtat si un scurt dialog cu unul dintre copii :):
"Eu: Ma numesc Laura. Pe tine cum te cheama?
El: Ma cheama Mario.
Eu: Mario, iti place la gradinita?
El: Imi place. Eu vin la gradinita in fiecare zi. Mai vin si maine"

Am ramas fara cuvinte, desi aparent micutul nu a zis mare lucru :)

Prichindeii m-au cucerit de-a dreptul, chiar daca erau adormiti, emotionati, speriati (inca nu stiu daca erau asa din cauza faptului ca nu stiau cine sunt si ce fac eu acolo sau poate saracutii s-au speriat de fata mea :D). Timid au deschis si gurita si-au inceput sa vorbeasca. Inceputul a fost mai greu :P.

Zambetele zgomotoase si energia lor mi-au transmis-o si mie. Eram in jurul lor si nu-mi venea sa cred ce influenta pozitiva au asupra mea acesti copii. Pe mine nu m-ar putea obosi picii, as fi ca noua in fiecare zi :).

A fost o zi minunata, incarcata de sentimente frumoase, o experienta unica pe care imi doresc sa o repet!!!

Nu am sa inchei fara sa multumesc inca o data (cred ca ii voi multumi mereu, fara sa consider ca am mai facut-o) bunului meu prieten Ionut, cel care mi-a oferit posibilitatea de a vedea gradinita, de a cunoaste copilasii.!

MULTUMESC PENTRU TOT!!!